Pocnitorile de Craciun
Pocnitorile de Craciun au fost inventate in 1847 de Tom Smith, un brutar de prajituri de nunta din Clerkenwell, London.
Intr-o calatorie la Paris in 1840 Smith a descoperit "bon-bon," o migdala zaharisita invelita intr-o rola de hartie. reintors la Londra, "noile" sale dulciuri au devenit foarte populare. Cand a observat ca tinerii le cumpara pentru iubitele lor a inceput sa plaseze motto-uri de dragoste pe mici bucatele de hartie in interiorul ambalajului. In 1846, stand in fata semineului sau, paraitura unui bustean i-a dat iluminarea inspiratiei pentru pocnitori. Dupa multe experimentari (si arsuri de mana si mobilier), le-a facut bine. A trasat dire mici de salpetru intre doua bucati de carton subtire. cand cartoanele erau trase una fata de cealalta, frecarea crea o paraitura si o luminita. (Conceptul este folosit si astazi) Pana in 1947, paraitoarele lui Tom Smith au devenit o moda. La inceput au fost numite "Cosaques" dupa pocniturile biciurilor lui Cossack pe drumul lor spre Paris in timpul razboiului Franco-Prusac. Numele a rezistat pentru inca zece ani inainte de a deveni cunoscute ca pocnitori de Craciun.
Conceptul de pocnitoare era o noutate si altii s-au grabit sa copieze ideea lui Smith. Invelitoarea externa a devenit cutie in lupta pentru cucerirea pietei, cu mai multe desene colorate. Erau vandute 12, alteori 6 intr-o cutie de chibrituri. L-au fortat pe Smith sa se duca la oficiul de inventii si sa-si protejeze proiectul, si firma, numita Pocnitorile Tom Smith.
Pana in 1880, compania lui Smith a produs mai mult de o suta de proiecte de pocnitori. Pana in 1900, Smith a vandut peste 13 milioane de pocnitori. Nu erau folosite numai de Craciun, ci si in aproape orice ocazie festiva, inclusiv targuri si incoronari.
In 1933, au fost lansate invelitori tiparite cu desene individuale. Continutul a devenit mai complex, unele avand pandative din sticla, brose, bratari si alte bijuterii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu